O noapte nedormită poate combate depresia, susține un studiu

Oboseala, iritabilitatea, performanța cognitivă slabă și o serie de alte simptome dăunătoare sunt doar câteva dintre urmările comune ale privării de somn. Cu toate acestea, se dovedește că o noapte nedormită poate ține depresia departe timp de mai multe zile, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii de la Universitatea Northwestern (SUA) au studiat comportamentele și activitatea creierului șoarecilor după ce i-au supus unei privări ușoare de somn temporare. Oamenii de știință au descoperit în mod surprinzător că, în timpul fazei acute a privării de somn, nu numai că nivelul de dopamină a crescut, dar și plasticitatea sinaptică a fost întărită, adică, în esență, recablarea creierului pentru a menține o stare euforică timp de câteva zile.

• Ce a descoperit Telescopul Spațial James Webb pe un super-Pământ topit?
• Astronomii au observat cum o stea neutronică adormită „s-a trezit la viață”

„Privarea cronică de somn este bine studiată, iar efectele sale dăunătoare sunt în mod uniform documentate. Dar privarea scurtă de somn, cum ar fi echivalentul unui student care învață o noapte întreagă înainte de un examen, este mai puțin înțeleasă”, a spus profesoara Yevgenia Kozorovitskiy.

O noapte nedormită poate ține depresia departe

Cercetătoarea a explicat că noua lucrare a indicat că somnul prea scurt poate reconecta creierul pentru a experimenta un efect antidepresiv puternic. Ea a mai observat că acest lucru servește drept o reamintire crucială a impactului profund pe care chiar și activitățile aparent nesemnificative, cum ar fi o noapte agitată, îl pot avea asupra creierului, notează Interesting Engineering.

Cercetătorii au înțeles de mult timp că schimbările bruște ale tiparelor de somn sunt legate de stări și comportamente ciudate. De exemplu, anomaliile de somn și de ritm circadian pot precipita episoade maniacale, iar o noapte nedormită poate ține depresia departe.

Pentru a studia aceste efecte, Kozorovitskiy și colegii săi au conceput o tehnică nouă pentru a provoca privarea acută de somn la șoareci, fără predispoziții genetice pentru tulburări de dispoziție, asigurându-se în același timp că animalele nu sunt supuse ls prea multă suferință. Cadrul experimental trebuia să fie suficient de inconfortabil pentru a împiedica animalele să adoarmă, dar nu atât de inconfortabil încât să le provoace un stres semnificativ.

Privarea de somn nu este o soluție

Cercetătorii au folosit apoi instrumente optice și codificate genetic pentru a detecta activitatea neuronilor dopaminergici, care sunt esențiali pentru reglarea unei game largi de comportamente și funcții, inclusiv starea de spirit, și au descoperit că activitatea acestora este mai mare după privarea de somn.

Oamenii de știință cred că evoluția ar putea fi în spatele acestui efect. „Vă puteți imagina anumite situații în care există un prădător sau un fel de pericol în care aveți nevoie de o combinație de vigilență relativ ridicată și capacitatea de a amâna somnul. Cred că asta ar putea fi ceea ce vedem aici”, a spus Kozorovitskiy.

Totuși, cercetătorii avertizează împotriva tentației de a nu dormi pentru a trece peste un episod depresiv, recomandându-le în schimb oamenilor să meargă la sală sau la plimbare. Oamenii de știință subliniază că studiul este mai degrabă un instrument care poate fi folosit pentru a găsi antidepresive, mai degrabă decât un ghid cu privire la modul de combatere a depresiei.

„Efectul antidepresiv este tranzitoriu și știm importanța unui somn bun. Aceste noi cunoștințe sunt mai importante atunci când vine vorba de cuplarea unei persoane cu antidepresivul potrivit”, a spus Kozorovitskiy.

Studiul este publicat în revista Neuron.

Vă recomandăm să citiți și:

Spermatozoizii umani încalcă a treia lege a lui Newton, au descoperit cercetătorii

Consumul de carne roșie, asociat cu un risc crescut de diabet de tip 2

Un semnal puternic a fost detectat în substanța albă a creierului

Vârsta moleculară a ochiului a fost stabilită pentru prima dată